Cu gândul la ea

Iubita mea,

E aproape ora de culcare, dar nu am putut să mă retrag fără să-ţi spun „Te iubesc”. Te iubesc până când dorinţa de tine, durerea din inimă şi singurătatea ameninţă să mă cuprindă complet. Chiar şi în ciuda oamenilor din jurul meu, singurătatea aceea este mereu acolo, pentru că doar tu contezi. Te caut în cea mai amorţită încremenire sau când ploaia cade cu zgomot pe acoperişul tău sau când zăpada străluceşte pe geamurile tale şi tu zaci între somn şi trezire. M-am gândit la tine în serile de iarnă. M-am gândit la tine în serile de primăvară. M-am gândit la tine în serile de vară. Mă gândesc la tine în serile de toamnă. Îmi doresc atât de mult să te strâng în braţe şi să-ţi simt trupul apăsat din ce în ce mai aproape cu fiecare respiraţie. O, draga mea, o să înnebunesc dacă nu te văd, pentru că dorinţa aproape că explodează în mine. Vreau să te sărut şi să-ţi simt buzele fierbinţi lipite de ale mele în timp ce corpurile noastre devin unul. În noaptea asta tu nu vei fi să te mângâi, nu vor fi sânii tăi obraznici să te ridice spre sărutările mele, nu va fi mirosul părului tău... de fapt, nu va fi nimic. Inima ta va fi cu mine, dar somnul îmi va fi atât de gol. Te rog, vreau atât de mult să fiu soţul tău, nu doar cel căruia i se rupe inima să fie cu tine.

...te vreau. „Vreau” este un cuvânt atât de mic şi tu ştii tot ce înseamnă el pentru noi.

photo

Scrisoare de la el

10 august 2009

Iubita mea,

Scriu scrisoarea asta neştiind dacă o voi trimite vreodată. În continuare ai dubii dacă să îmi dai adresa sau nu. Este şi va fi mereu alegerea ta. E trist totuşi şi mă doare când te văd aşa nehotărâtă. Este bine totuşi că în clipa asta este singurul lucru trist.
Te iubesc, te iubesc cum n-am făcut-o niciodată. Te iubesc ca un nebun şi asta mă face să mă simt că trăiesc. Visez, visez la o viaţă alături de tine şi simt cum mă cuprinde un entuziasm nebun.
Stăteam într-o zi şi încercam să mă gândesc la altceva în afară de tine. N-am reuşit. Nu cred că voi reuşi vreodată. Trăiesc un vis. E prima dată când iubesc cu toată fiinţa mea aşa cum o fac acum şi asta îmi dă voinţă şi puterea să vreau mai mult şi să continui să te iubesc şi mai tare. Tot ce am oferit până acum este nimic faţă de ce am de oferit de acum înainte.
Mă trezesc dimineaţa şi primul meu gând este… te iubesc. Adorm noaptea cu acelaşi gând. Nu e asta dragoste oare? Nu e disperarea cu care mă agăţ de orice ţine de tine dragoste?
Te ador, te-am ridicat undeva pe un piedestal şi ţi-am făcut altar. Eşti zeiţa mea, fără tine viaţa nu mai are culoare, nu mai are gust, nu mai are miros. Tu eşti universul meu şi tu eşti singura care are cheia fericirii mele. De acum înainte vom fi fericiţi. Nu o spun eu, nu o spui tu, o spunem noi. Vorbesc de no şi simt cum îmi bate inima mai tare. Te vreau, te vreau atât de tare că simt că înnebunesc. Te vreau cu o dorinţă atât de arzătoare încât cred că o să explodez.
Iubita mea, iubitului tău îi e atât de bine ştiind că tu, iubita mea, veghezi asupra lui. Îmi place vocea ta dimineaţa, îmi place vocea ta la prânz, îmi place vocea ta seara. Trăiesc pentru mine, trăiesc pentru tine, trăiesc pentru noi.

Cu dragoste, iubitul tău veşnic,
A.

În seara aceea, înconjurată de cuvintele lui şi totuşi simţindu-se singură, un alt sentiment care n-ar fi trebuit să existe, la un loc cu îndoiala şi regretul şi vinovăţia şi mila, în vreme ce el îşi făcea alte planuri de viitor, ea se gândi din nou la el şi îşi spuse: n-am putut face nimic pentru el, nici măcar n-am ştiut.

photo