Aş vrea să fiu în stare să las cuvintele să mi-o ia înainte. Să stau ascunsă în spatele lor şi să le observ în timp ce aleargă singuratice spre foaia de hârtie şi să compun aceste frânturi de gânduri, care ajung până la el.
E noapte.
Îl privesc şi mă gândesc că îl iubesc. Îl privesc şi reuşesc să mă definesc numai prin el.
A adormit încet, după ce am făcut dragoste. Epuizat, a adormit spunându-mi aş vrea să fiu mic cât o boabă de fasole, ca să stau înăuntrul tău pentru totdeauna. Eu nu reuşesc să închid ochii.
Să mă uit la el pe ascuns, cum stă gol, cu urme lăsate de sex, mă umple de mândrie. Îmi place să cred că i-am dăruit un somn fericit.
Ascult muzică la căşti, ca să nu îl deranjez, şi mă gândesc la fiul nostru. O să-i punem numele Victor. Mă gândesc la Victor şi mi-l imaginez bărbat. Va avea picioare la fel de frumoase ca ale lui. Fâşii de muşchi care acum sunt lăsate în voia lor, istovite de oboseală.
Ne-a lipsit în noaptea asta ceea ce luni întregi ne-a frecat la melodie, sub trăsăturile teribile ale duşmanului, timpul. Prea mult timp atunci, prea puţin acum.
A descoperit, de fapt a fost un fel de confirmare pentru el, în sfarsit, cât de mult îmi place să fiu sărutată încet pe spate. La sărutările lui, orele par minute, minutele secunde.
Îl iubesc. Îl iubesc. Îl iubesc. Ce repede trece timpul când iubeşti. Îl iubesc. Îl iubesc. Îl iubesc. Am repetat la infinit, cântec de leagan, făcut din „iubesc”.
Dragul meu confident, cum să-ţi descriu frumuseţea timpului? Fericirea de a şti că nu va mai pleca de lângă mine? Mâine mă voi trezi lângă el, iubindu-l. Aş vrea să-l scutur, să-l trezesc să-i spun asta.
Cearşaful mototolit miroase a sex, miroase a dragoste. Cea pe care am făcut-o şi cea pe care o vom face.
1 comments:
te iubesc
Trimiteți un comentariu